 În
ultimii ani, tot mai mulţi agenţi economici din localităţile raionului
Cantemir îşi anunţă disponibilitatea de a lansa afaceri în spaţiul
rural, transmite gazetadesud.md.
Spre bucuria noastră, a tuturor, majoritatea lor dau dovadă de o bună
pregătire întru realizarea proiectelor elaborate, obţinând rezultate
meritorii, demne de urmat. Mai jos citiți câteva istorii de succes ale
unor moldoveni care au îndrăznit să viseze și au reușit să atingă
culmile succesului.
Liderul
gospodăriei ţărăneşti „Sobor Ion” din comuna Sadâc, Ion Sobor, a reuşit
să construiască un frigider pentru păstrarea producţiei agricole cu o
capacitate de 400 de tone, unde a instalat, cu suportul Firmei
„Moldfrig” din Străşeni, dou maşini cu compresor (acest utilaj a fost
procurat în Germania), un termos, ceea ce dă posibilitate de a păstra în
perioada iernii merele şi alte fructe.
E important de remarcat faptul că Ion Sobor a câştigat mijloacele
financiare necesare pentru lansarea afacerii muncind în Italia. Apoi,
împreună cu cei doi fii ai săi, a pus baza unei livezi de măr (10
hectare, pe viitor preconizând să extindă suprafaţa livezii până la 24
hectare). Antreprenorul consideră că nu va avea probleme cu
comercializarea merelor, dat fiind că în ultimii vre-o 20 de ani în zona
de sud s-a purces la defrişarea în masă a livezilor şi că în regiune
activează câteva minifabrici de procesare a fructelor etc.
A plantat culturi timpurii
Iar liderul gospodăriei ţărăneşti „Caireac Nicolae”, Nicolae Caireac
din Baimaclia este de părere că se pot obţine beneficii importante la
sat şi plantând diferite culturi timpurii în sol deschis. Astfel, din
sursele proprii, dumnealui a asigurat punerea în funcţiune a sistemei de
irigare prin picurare la cele opt hectare de ceapă. Pe această
suprafaţă, Caireac a produs 30 de tone de ceapă, cheltuielile
constituind circa 60 de mii lei. Dumnealui mai spune că, spre regret, în
toamna trecută ceapa n-a fost solicitată pe piaţă, din care cauză chiar
şi în prezent mai are în depozite o cantitate mare de producţie. Acest
fapt, ne-a relatat antreprenorul, pune mari semne de întrebare dacă să
mai continue sau nu activitatea începută.
Nici colegul dumnealui din Tartaul, Valeriu Eftodi, nu este prea
încântat de mersul afacerii la sate. Deşi a beneficiat acum doi ani, în
cadrul unui proiect pentru tineret, de un credit de 100.000 lei, din
care 50% au fost sub formă de grant, Valeriu Eftodi a fost nevoit să mai
scoată din buzunarul propriu cca 10.000 dolari USA pentru a construi o
seră de tip nou cu o suprafaţă de 215 metri pătraţi, acoperiş din
policarbonat (cu o garanţie de 10 ani). Dar, zice tânărul om de afaceri,
la comercializarea castraveţilor şi a roşiilor nu s-a confruntat cu
nici o problemă, cumpărătorii veneau până şi acasă după producţie
proaspătă de calitate. Ce-i drept, continuă el, ridichea timpurie, nu-şi
prea găseşte solicitare, iar rata dobânzii îl ajunge mereu din urmă…Cu
toate astea, Valeriu rămâne optimist, el este de părere că împreună cu
rudele angajate (4 persoane) va face faţă tuturor problemelor şi
afacerea sa va prospera.
 A luat un credit de la bancă
Şi Vicol Sergiu din satul Lărguţa a decis să cultive legume pe o
suprafaţă de 1,3 hectare de teren protejat. Pentru aceasta, el a
cheltuit în jur de 1,5 milioane de lei. Acum 2 ani a luat un credit
bancar, în plus, pentru lansarea afacerii a mai cheltuit 300 mii de lei
din surse proprii. La fel, zice Sergiu, castraveţii şi roşiile timpurii
au fost vândute rapid. Unica problemă serioasă a fost prăbuşirea, în
rezultatul stratului mare de zăpadă din iarna trecută, a acoperişului
serei, pentru reconstrucţia căruia s-a văzut nevoit să cheltuiască bani
grei. Încălzirea serei în perioada rece a făcut-o cu lemne. Are patru
angajaţi, dar în caz de necesitate antrenează zilnic la munci în jur de
15 oameni.
A pornit afacere cu morcovii
Guţan Veaceslav din Enichioi a hotărât să cultive în sol deschis cca
1,15 hectare de morcov. Pentru realizarea scopului propus, a luat un
credit bancar (cu suportul Agroinform-ului -100.000 lei, inclusiv 55.000
lei – grant), a construit o seră cu o suprafaţă de 0,25 hectare (în jur
de 99 mii de lei), a conectat sera la reţeaua electrică (25 mii de
lei). În 2010 a pus în funcţiune sistema de irigare (cu benzină),
cultivând morov pe 1,15 hectare de terenuri, sol deschis. În acest an
are de gând să cultive varză timpurie, castraveţi, răsad de tomate,
dovlecei şi alte culturi legumicole.
Veaceslav susţine că legumele produse au fost comercializate cu
uşurinţă, atât doar că pe viitor urmează să soluţioneze problema
depozitării, în caz de necesitate, a producţiei.
Şi conducătorul CAP „Ciobalaccia”, Petru Mititel, pune accentul pe
extinderea suprafeţelor de vii şi livezi. În anul trecut, cârmuirea a
decis plantarea a 30 de hectare de viţă-de-vie, soiul „Moldova”, pe
viitor urmând a mai fi plantate noi suprafeţe cu vii de varietăţi cu
perspectivă, rezistenţi la secetă, boli şi vătămători, precum şi livezi
cu pomi fructuferi conform tehnologiilor avansate.
Sursa: Gazetadesud
|
