Miercuri, 2017-11-22, 12:04 PM
Bine ati venit Vizitator | Inregistrare | Login

Vocea moldava

Forma intrarii
Meniul site-ului
“Onoris Legis”
Recomandăm
Cautare
Calendar
«  Februarie 2011  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28
Sondajul nostru
Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 108
Prietenii site-ului
Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Informatii utile
Centrul de asistenta si consultanta juridica EuroMigration Italia 
REGIMURI FĂRĂ VIZĂ 
AUTENTIFICAREA ACTELOR DE STUDII, ELIBERATE DE CĂTRE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT DIN REPUBLICA MOLDOVA 
DECLARAŢIE DE VALOARE 
Vinuri moldovenesti 
Visto per l'Italia 
Scoala de limba italiana 
GOA Territory – ultimul trend in materie de distractie 
Admitere 2011 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 
Camera de comert si industrie moldo-italiana 
Principala » 2011 » Februarie » 21 » ISTORII DE SUCCES: Și la sat se pot face bani!
1:26 PM
ISTORII DE SUCCES: Și la sat se pot face bani!


În ultimii ani, tot mai mulţi agenţi economici din localităţile raionului Cantemir îşi anunţă disponibilitatea de a lansa afaceri în spaţiul rural, transmite gazetadesud.md.

Spre bucuria noastră, a tuturor, majoritatea lor dau dovadă de o bună pregătire întru realizarea proiectelor elaborate, obţinând rezultate meritorii, demne de urmat. Mai jos citiți câteva istorii de succes ale unor moldoveni care au îndrăznit să viseze și au reușit să atingă culmile succesului.

Liderul gospodăriei ţărăneşti „Sobor Ion” din comuna Sadâc, Ion Sobor, a reuşit să construiască un frigider pentru păstrarea producţiei agricole cu o capacitate de 400 de tone, unde a instalat, cu suportul Firmei „Moldfrig” din Străşeni, dou maşini cu compresor (acest utilaj a fost procurat în Germania), un termos, ceea ce dă posibilitate de a păstra în perioada iernii merele şi alte fructe.

E important de remarcat faptul că Ion Sobor a câştigat mijloacele financiare necesare pentru lansarea afacerii muncind în Italia. Apoi, împreună cu cei doi fii ai săi, a pus baza unei livezi de măr (10 hectare, pe viitor preconizând să extindă suprafaţa livezii până la 24 hectare). Antreprenorul consideră că nu va avea probleme cu comercializarea merelor, dat fiind că în ultimii vre-o 20 de ani în zona de sud s-a purces la defrişarea în masă a livezilor şi că în regiune activează câteva minifabrici de procesare a fructelor etc.

A plantat culturi timpurii

Iar liderul gospodăriei ţărăneşti „Caireac Nicolae”, Nicolae Caireac din Baimaclia este de părere că se pot obţine beneficii importante la sat şi plantând diferite culturi timpurii în sol deschis. Astfel, din sursele proprii, dumnealui a asigurat punerea în funcţiune a sistemei de irigare prin picurare la cele opt hectare de ceapă. Pe această suprafaţă, Caireac a produs 30 de tone de ceapă, cheltuielile constituind circa 60 de mii lei. Dumnealui mai spune că, spre regret, în toamna trecută ceapa n-a fost solicitată pe piaţă, din care cauză chiar şi în prezent mai are în depozite o cantitate mare de producţie. Acest fapt, ne-a relatat antreprenorul, pune mari semne de întrebare dacă să mai continue sau nu activitatea începută.

Nici colegul dumnealui din Tartaul, Valeriu Eftodi, nu este prea încântat de mersul afacerii la sate. Deşi a beneficiat acum doi ani, în cadrul unui proiect pentru tineret, de un credit de 100.000 lei, din care 50% au fost sub formă de grant, Valeriu Eftodi a fost nevoit să mai scoată din buzunarul propriu cca 10.000 dolari USA pentru a construi o seră de tip nou cu o suprafaţă de 215 metri pătraţi, acoperiş din policarbonat (cu o garanţie de 10 ani). Dar, zice tânărul om de afaceri, la comercializarea castraveţilor şi a roşiilor nu s-a confruntat cu nici o problemă, cumpărătorii veneau până şi acasă după producţie proaspătă de calitate. Ce-i drept, continuă el, ridichea timpurie, nu-şi prea găseşte solicitare, iar rata dobânzii îl ajunge mereu din urmă…Cu toate astea, Valeriu rămâne optimist, el este de părere că împreună cu rudele angajate (4 persoane) va face faţă tuturor problemelor şi afacerea sa va prospera.

A luat un credit de la bancă

Şi Vicol Sergiu din satul Lărguţa a decis să cultive legume pe o suprafaţă de 1,3 hectare de teren protejat. Pentru aceasta, el a cheltuit în jur de 1,5 milioane de lei. Acum 2 ani a luat un credit bancar, în plus, pentru lansarea afacerii a mai cheltuit 300 mii de lei din surse proprii. La fel, zice Sergiu, castraveţii şi roşiile timpurii au fost vândute rapid. Unica problemă serioasă a fost prăbuşirea, în rezultatul stratului mare de zăpadă din iarna trecută, a acoperişului serei, pentru reconstrucţia căruia s-a văzut nevoit să cheltuiască bani grei. Încălzirea serei în perioada rece a făcut-o cu lemne. Are patru angajaţi, dar în caz de necesitate antrenează zilnic la munci în jur de 15 oameni.

A pornit afacere cu morcovii

Guţan Veaceslav din Enichioi a hotărât să cultive în sol deschis cca 1,15 hectare de morcov. Pentru realizarea scopului propus, a luat un credit bancar (cu suportul Agroinform-ului -100.000 lei, inclusiv 55.000 lei – grant), a construit o seră cu o suprafaţă de 0,25 hectare (în jur de 99 mii de lei), a conectat sera la reţeaua electrică (25 mii de lei). În 2010 a pus în funcţiune sistema de irigare (cu benzină), cultivând morov pe 1,15 hectare de terenuri, sol deschis. În acest an are de gând să cultive varză timpurie, castraveţi, răsad de tomate, dovlecei şi alte culturi legumicole.

Veaceslav susţine că legumele produse au fost comercializate cu uşurinţă, atât doar că pe viitor urmează să soluţioneze problema depozitării, în caz de necesitate, a producţiei.

Şi conducătorul CAP „Ciobalaccia”, Petru Mititel, pune accentul pe extinderea suprafeţelor de vii şi livezi. În anul trecut, cârmuirea a decis plantarea a 30 de hectare de viţă-de-vie, soiul „Moldova”, pe viitor urmând a mai fi plantate noi suprafeţe cu vii de varietăţi cu perspectivă, rezistenţi la secetă, boli şi vătămători, precum şi livezi cu pomi fructuferi conform tehnologiilor avansate.

Sursa: Gazetadesud

Vizualizari: 754 | Adaugat de: Iris | Raging: 0.0/0
Total comentarii : 1
1  
Incep prin a-mi exprima siitapma in ceea ce priveste “lupta dvs” cu oreonul sau mai frumos spus parotidita epidemica. Citind trecuta dvs postarea mi-am adus aminte de OREONUL MEU care din fericire pentru mine m-a vizitat la varsta frumoasa de 12 ani. L-am contactat datorita faptului ca vroiam sa citesc al doilea roman (cel putin in editia in care am citit cartea) al lui Pardaillan de Michel Ze9vaco. Pe scurt, am decis sa imprumut cartea de la un coleg al meu de scoala care avea oreon. Asa incat, chiar daca stiam ca boala este contagioasa, am decis ca nu conteaza nimic altceva in afara de a termina de a citi cartea (frumoasa varsta nu-i asa??) asa incat mi-am zis trebuie sa risc si drept urmare sa imprumut cartea de la colegul meu. Trebuie sa spun ca am incercat sa luam toate precautiile necesare, in intelesul unor copii de 12 ani. Dar, surpisa, n-a mers. Asa incat am avut oreon si crede-ma n-a fost usor chiar la 12 ani, asa incat imi inchipui cat de dificil poate sa fie pentru o varsta mai inapointata.Acum, trebuie sa recunosc ca dupa cateva zile de febra mare am regasit placerea lecturii romanului meu favorit de atunci.Toate astea numai pentru a spune ca Oreonul meu a fost usor. M-am delectat cu Pardaillan. Din cate citesc Dvs treceti prin momente mult mai grele.Cu mult respect,ramiana

Prenume *:
Email *:
Cod *: