Miercuri, 2017-11-22, 11:58 AM
Bine ati venit Vizitator | Inregistrare | Login

Vocea moldava

Forma intrarii
Meniul site-ului
“Onoris Legis”
Recomandăm
Cautare
Calendar
«  Ianuarie 2011  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31
Sondajul nostru
Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 108
Prietenii site-ului
Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Informatii utile
Centrul de asistenta si consultanta juridica EuroMigration Italia 
REGIMURI FĂRĂ VIZĂ 
AUTENTIFICAREA ACTELOR DE STUDII, ELIBERATE DE CĂTRE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT DIN REPUBLICA MOLDOVA 
DECLARAŢIE DE VALOARE 
Vinuri moldovenesti 
Visto per l'Italia 
Scoala de limba italiana 
GOA Territory – ultimul trend in materie de distractie 
Admitere 2011 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 
Camera de comert si industrie moldo-italiana 
Principala » 2011 » Ianuarie » 11 » Mihai Eminescu - tradus in italiana
1:04 PM
Mihai Eminescu - tradus in italiana
A vorbi de poet este ca si cum ai striga intr-o pestera vasta…
Nu poate sa ajunga vorba pâna la el,fara sa-i supere tacerea.
Numai graiul coardelor ar putea
sa povesteasca pe harpa
si sa legene,din departare, delicata lui
singuratica slava.


Tudor Arghezi

Mihail Eminescu vede lumina zilei la 15 ianuarie 1850, la Botosani,  fiind al  saptelea copil dintre cei unsprezece, dintr-o familie de tarani români din nordul Moldovei. Anul acesta se implinesc 161 de ani de la nasterea marelui poet.


La steaua                                                                         Fino alla stella

La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins în drum
În departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.       

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste înca.

(1886, 1 decembrie)
Per quella stella che spuntò
La strada è assai lunga
E un millennio non bastò
Che luce ci raggiunga.

Si è spenta credo nel cammino
Nel cielo che seduce
Però  per noi solo adesso
Risplende  la sua luce.
 
Pian piano sale in cielo.
Vediamo oggi quello che
C’è stato solo ieri.
 
Cosi anche il nostro amor
Quando intorno è buio
Ci seguirà ancora, sempre,
E splenderà nel buio.
 
                              VM


În străinătate


Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.

1866, 17/29 iulie

 foto
Vizualizari: 1928 | Adaugat de: Iris | Raging: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *: