sursa

Înainte de toate, important este să ştim că lista documentelor depinde de ziua de naştere a persoanei care solicită redobândirea cetăţeniei române. Aşadar:

• Basarabenii născuţi înainte de 1 ianuarie 1940 nu au nevoie de actele părinţilor şi ale bunicilor;

• Basarabenii născuţi după 1 ianuarie 1940, ai căror părinţi s-au născut înainte de această dată nu au nevoie de actele bunicilor;

• Basarabenii născuţi după 1 ianuarie 1940, ai căror părinţi s-au născut după această dată au nevoie şi de actele bunicilor, şi de actele părinţilor.

O să încep cu lista de documente în ordinea în care acestea vă sunt cerute odată ajunşi la Direcţia Cetăţenie a Ministerului Justiţiei din strada Petofi Sandor 47, Sector 1, Bucureşti (zona Pieţei 1 Mai – Link hartă) sau la orice reprezentanţă diplomatică a României din străinătate care acceptă dosare de redobândire a cetăţeniei române.

1.

Copie a permisului de şedere/carte de rezident

Copie xerox simplă, nu e nevoie de legalizarea acesteia la un notar!

Sunt vizaţi doar basarabenii care au obţinut drept de şedere pe teritoriul României şi cărora li s-a eliberat un act în acest sens: permis de şedere/permis de muncă/carte de rezident.

Basarabenii care nu au drept de şedere în România prezintă o copie xerox simplă a buletinului de identitate sau, după caz, a permisului de şedere într-o altă ţară decât cea de origine.

2. Caziere (unul din Republica Moldova şi unul din România)

Copii xerox simple, nu e nevoie de legalizarea acestora la un notar!

Cei care depun dosarul la o reprezentanţă dimplomatică a României din altă ţară decât cea de origine (Grecia, Spania, Portugalia etc.), trebuie să prezinte şi un cazier din ţara respectivă.

Acte necesare pentru un cazier din Republica Moldova:

• cerere – Model cerere cazier judiciar Republica Moldova;

• actul de indentitate (buletin);

• chitanta in valoare de 60 de lei (eliberat într-o zi) sau 30 de lei (eliberat în 10 zile);

• procură autentificată notarial în situaţia când se solicită certificat de cazier judiciar pentru altă persoană.

Acte necesare pentru un cazier din România:

•  cerere - Model cerere cazier judiciar România;

•  actul de identitate (permis de şedere/carte de identitate/paşaport);

•  timbru fiscal în suma de 2 RON (timbrul se achiziţionează de la oficiile poştale);

•  chitanţa în valoare de 10 RON (doar în cazul eliberărilor de urgenţă în 3 zile lucrătoare);

•  p

rocură autentificată notarial în situaţia când se solicită certificat de cazier judiciar pentru altă persoană.

Valabilitatea cazierului din Republica Moldova este de 3 luni, a celui din România de 6 luni.

3. Copie legalizată a paşaportului

4. Cerere tip (cererile se dau atunci când sunteţi înscrişi în lista de la intrare în sediul Direcţiei Cetăţenie – Cererea arată aşa, click!)

5. Copie legalizată a certificatului de naştere al persoanei care depune dosarul

6. Copie legalizată a certificatului de naştere sau de deces – tatăl

7. Copie legalizată a certificatului de naştere sau de deces – mama

8.

Copie legalizată a certificatului de căsătorie sau de divorţ – părinţi

9. Copie legalizată a certificatului de naştere sau de deces – bunic

10. Copie legalizată a certificatului de naştere sau de deces – bunică

11. Copie legalizată a certificatului de căsătorie sau de divorţ – bunici

12. Cele 3 declaraţii:

1. Declaraţie autentificată la notar din care să rezulte că nu aţi mai depus o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române – Model declaraţie, click!;
2. Declaraţie autentificată la notar din care sa rezulte că în prezent nu întreprindeţi şi nu sprijiniţi acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu aţi desfăşurat asemenea activităţi – Model declaraţie, click!;
3. Declaraţie autentificată la notar cu privire la menţinerea domiciliului în străinatate sau stabilirea domiciliului în România. Aceeaşi opţiune se face şi pentru copiii minori pentru care se solicită redobândirea cetăţeniei române – Model declaraţie, click!;

Aşa arată lista de bază.

Pentru cei căsătoriţi, lista mai include o copie legalizată a certificatului de căsătorie şi o copie legalizată a cărţii de indentitate/buletinului soţului/soţiei.

Pentru cei căsătoriţi, cu copii minori, lista mai include:

- Copie legalizată a certificatului de naştere pentru minor(i);

- Declaraţie autentificată la notar cu privire la consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani;

- Declaraţie autentificată la notar cu privire la acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori în care se precizează domiciliului copiilor.

Precizări legate de lista de acte şi întocmirea acestora:

• Chiar dacă se cere ca în cazul celor două caziere acestea să nu fie mai vechi de 3 luni, nu e nicio problemă cu cazierele din Republica Moldova ale căror termen de prescripţie este de, culmea, doar 3 luni. Deci, chiar dacă luaţi cazierul de la Chişinău în august, puteţi să îl anexaţi la dosar dacă depuneţi actele în septembrie, nu e nicio problemă. Cazierele din Republica Moldova sunt eliberate în termen de 1 zi (60 de lei) sau 10 zile (30 de lei). Cele de 10 zile pot fi obţinute inclusiv la comisariatele raionale/municipale;
• Cazierul din România este eliberat în termen de 3 zile. Acesta poate fi ridicat de la oricare secţie de poliţie, de oriunde din ţară. La Timişoara, de exemplu, e suficient să completaţi o cerere online, să plătiţi taxa de 10 RON şi taxa de timbru de 2 RON şi apoi să vă prezentaţi pentru a-l ridica la secţia de poliţie. La Bucureşti lucrurile se mişcă mai greu, lumea nu a auzit încă de online şi trebuie să vă prezentaţi personal pentru a depune cererea pentru cazier. Trebuie să aveţi la voi paşaportul, o copie a permisului de şedere şi un timbru fiscal. În cazul în care vreţi să faceţi cazier altcuiva, mai aveţi nevoie de o procură de la notar şi copia paşaportului persoanei respective;
• Cele 3 declaraţii despre care am vorbit la punctul 11 pot fi comasate într-una singură, nu e absolut nicio problemă, mai mult, economisiţi nişte bani. Dacă se găseşte vreun notar care să vă spună că nu e posibil să faceţi o declaraţie 3 în 1 şi că o să aveţi probleme când o să depuneţi dosarul, vă rog eu frumos, scuipaţi-l/o între ochi! Mulţumesc!;
• E de la sine înţeles că numele şi prenumele din actele de stare civilă trebuie să coincidă, să fie o continuitate. O singură literă e deja o problemă. La mine, de exemplu, mama în unele acte era Ana, iar în altele Anna. A trebuit să refac o parte din acte. Sunt lucruri care se rezolvă la Oficiile de Stare Civilă din Republica Moldova;
• Să nu uitaţi de dosarul cu şină fără de care nu vă sunt acceptate documentele la Direcţia Cetăţenie;
• În anumite cazuri e nevoie de un extras de la arhiva raionului/municipiului în raza căruia au domiciliat/domiciliază bunicii sau părinţii care să certifice schimbarea denumirilor în cazul localităţilor. De exemplu, la mine în acte apare atât raionul Lazovsc (de la ruşi moştenire), cât şi Sângerei. Ei, a trebuit să iau un extras în care să se menţioneze că Lazovsc şi Sângerei sunt denumiri ale unuia şi aceluiaşi raion din Republica Moldova. Aceste extrase pot fi obţinute, după cum spuneam, la arhivă sau la primărie în cazul satelor şi comunelor.

Reactualizarea listei:

• Nu mai e nevoie de dovada reşedinţei sau a domiciliului în România, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în copie legalizată, pentru persoanele care se află în această situaţie (elevi, studenţi, salariaţi, oameni de afaceri etc.) pentru că potrivit Ordonanţei de Urgenţă 36/2009 persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 10¹ (Rep. Moldova şi Ucraina), care au domiciliul sau reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, imediat după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii. Altfel spus, cum obţineţi un permis de şedere, cum puteţi depune dosarul;
• Nu mai e nevoie de taxa de Monitor Oficial;
• Nu mai e nevoie de dovada faptului că localitatea se afla pe teritoriul României la data naşterii ascendenţilor (părinţi, bunici).

Depunerea dosarului:

Din 15 iulie până pe 15 octombrie, Direcţia Cetăţenie a Ministerului Justiţiei din strada Petofi Sandor 47, Sector 1, Bucureşti (zona Pieţei 1 Mai – Link hartă) lucrează doar o singură zi pe săptămână – miercuri – atunci când puteţi depune dosare de redobândire sau când puteţi completa la registratură dosarele deja depuse. După 15 octombrie se va reveni la orarul obişnuit, luni şi miercuri.

Orarul de lucru oficial este: lucru cu mandatarii, miercuri, de la 09 la 14, lucru cu avocaţii, miercuri de la 15 la 16. Partea bună e însă că se lucrează peste program şi, indiferent de numărul celor care vor să depună sau să completeze dosarele, toţi ajung să o facă, uneori şi pe la 17. Se lucrează într-un ritm vioi, toată lumea este amabilă, chiar dacă cei doi gardieni urlă toată zicu cu disperare "Culoar, vreau un culoar, ce naiba, e chiar atât de greu de înţeles?” Sunt sigur că o să vă placă şi vouă doamna gardian şi cârlionţatul ei coleg care se plângea ieri că "i s-au inflamat amigdalitele”. Deh, e mai greu cu biologia asta, ptiu!

Vă recomand să veniţi cu o zi înainte cel puţin pentru a vă trece pe listă de marţi sau chiar de luni seara, dar, repet, nu e o problemă, chiar dacă uneori sunt şi 300 sau 400 de persoane, toţi sunt primiţi să-şi depună sau să-şi completeze dosarele. Odată înscrişi în lista de luni sau de marţi, vă recomand iarăşi să vă prezentaţi la Direcţia Cetăţenie miercuri pe la 7:30-8:00, atunci are loc înregistrarea în "lista oficială”. După ce sunteţi înregistraţi, aşteptaţi cu dosarele de şină în mână să urcaţi la "domnii consilieri”, nişte consilieri foarte amabili şi binevoitori, mai puţin o doamnă afectată la nivel de piele şi maniere de cafea şi ţigări (un domn, de exemplu, purta ieri un tricou ca al meu cu "Sex Instructor. First Lesson Free” ).

Evident, toată lumea se întreabă de ce nu există un sistem de programări online. Evident, toată lumea se întreabă de ce nu există la intrare un model al cererii-tip completate pentru a evita eventuale confuzii. Evident, toată lumea se întreabă de ce nu există la intrare o listă cu ordinea exactă a documentelor din dosar. Dar, na, până la urmă, toţi uită de aceste mici-mari deficienţe de organizare odată ce au depus dosarul şi încep să numere lunile…

Stadiul soluţionării dosarului şi completarea acestuia:

Informaţii despre stadiul soluţionării dosarului înregistrat la Direcţia Cetăţenie se acordă doar prin corespondenţă scrisă şi nu la sediul Direcţiei Cetăţenie. Există şi o adresă de email – cetatenie@just.ro – însă, am înţeles că e inutil să cereţi informaţii folosind adresa respectivă.

Dosarul, cum spuneam mai sus, poate fi completat prin prezentarea la Registratura Direcţiei Cetăţenie sau, în cazul în care nu vreţi să vă căraţi la Bucureşti, prin poştă.